Blaupunkt RCD310

Dupa RCD510, era firesc sa fac si un RCD310, metoda/algoritmul de criptare a codului este identica ca la RCD310, drept urmare a fost doar un simplu exercitiu aflarea codului.

primii 2 digiti ai codului (11xx) au fost aflati direct din dump, urmatorii 2 (xx48) au necesitat 15 minute de incercari , fiind necesar sa introduc coduri de la 1100 la 1148, alternand la fiecare 2 incercari cu rescrierea EEPORM-ului, pentru a debloca error counter.

Chrysler MU9CY95G

Chiar daca fabricat in Europa (made in Hungary), “se vede” ca aparatul e “gandit” in USA sau poate in Japonia, desi e posibil ca in Europa sa fie doar asamblat, mai degraba. Intodeauna mi-au placut pentru display-ul VFD,  pentru calitate butoanelor/potentiometrilor, si a senzatiei de  OldStyle pe care o ai cand il demontezi ca sa ajungi la EEPROM, de ex. Codul e stocat in EEPROM 24C16, in clar.

Microscop IOR cu transfocator

Tare “cuminte” tre’ sa fi fost daca Mosu’, a venit mai devreme cu 2 luni, anul asta.
Ma gandeam eu ca un microscop mi-as dori de sarbatori, il si gasisem pe Ebay, dar el a “venit” cand nu ma asteptam, sub forma unuia cu trasfocator, produs in Romania la IOR acum ‘jde ani. L-am cumparat la un pret foarte bun, dar dereglat, chiar la prisme. Practic nu se putea folosi “cu ambii ochi” pentru ca fiecare din cele 2 trasee optice focalizau pe puncte aflate la o distanta apreciabila unul de celalalt. Perspectivele captate de fiecare ochi in parte sunt putin diferite, creierul le compune astfel incat rezulta o singura imagine. Initial prin microscop se percepeau 2 imagini pe care creierul nu le putea compune fiind extrem de “obositor” dupa doar cateva secunde de privit prin el, ceva de genul, dar de fapt, mai dereglat. Singurul reglaj care sa ajusteze convergenta celor 2 trasee optice se putea face prin pozitionarea prismelor, ca element ajutator am folosit un fel de tinta de tir desenata pe o hartie, si am urmarit ca prin reglarea prismelor sa obtin centrul “tintei” in centrul fiecarui traseu optic. Pentru asta a trebuit sa fac destul de multe incercari, timp de aproximativ 3 ore, fiind necesara montarea/demontarea lentilelor si a tuburilor dintre prisme si ochi dupa fiecare repozitionare a prismelor.  Reglajul propriu zis al prismelor s-a facut prin slabirea unor suruburi care sustin piese metalice pe care sunt lipite mici bucati de pluta ce intra in contact cu prisma, imobilizand-o,  si miscarea stanga/dreapta /sus/jos, in plan orizontal a prismelor. In cele din urma am reusit sa il reglez acceptabil, spun eu.

un link interesant cu informatii despre diverse aparate ce folosesc transpun in practica fizica opticii.