Visteon foloseste “marcarea industriala” a IC-urilor folosite in aparatura electronica, practic, IC-urile sunt “rebotezate” dupa cerinta. Un asemenea IC este 70886FB. L-am intalnit intr-un Radio-CD auto Skoda Stream, analizand PCB-ul se observa ca este un stabilizator multiplu de tensiuni, chiar daca prin www, nu se gasesc referinte despre aceasta marcare industriala, am concluzionat ca este de fapt un TDA3681.
For real information, download PDF of TDA3681.
M-a rugat un amic sa ii “gasesc” printre “fiarele” mele, un radio auto. De cativa ani tot dadeam cu ochii de un radio/casetofon made by Panasonic despre care stiam doar ca nu porneste, fara sa fi cautat vreodata si motivul, banuind ca a fost alimentat gresit si are vreun amplificator in scurt (care ar fi mai dificil de procurat).
Dupa ce am verificat cu ohmetrul starea tranzistorilor finali din cele 2 amplificatoare (2x20W) care s-au dovedit a fi in regula, am desfacut capacele si am observat un tranzistor SMD “gaurit”. Dupa scurtcircuitarea E-C a acestuia, radio a pornit. Cum aparatul mai folosea un tranzistor identic ca element de comutare al tensiunii de alimentare motor parte mecanica, am decis folosirea acestuia pe partea de stand-by , urmand sa inlocuiesc comanda motorului cu altceva, si datorita faptului ca pe cablaj, era gandita si o asemenea varianta. Am concluzionat ca tranzistorul original incapsulat SMD si marcat “DS” este un “tranzistor digital” de tipul HQ13FP, 2A/20V. Am inlocuit cu un 2SA950 ce are in baza un rezistor de 2K. Amicul meu trebuie ca e multumit!
Stiu din surse “sigure” ca masinile de spalat rufe, sunt facute sa “pice” la un moment dat, dupa un anumit nr. ore de functionare/cicluri, cam dupa ce se termina si garantia data de producator 🙂 . Ma refer aici la modulul electronic, care “pica” odata cu aparitia unor probleme ce tin de pompa de evacuare de exemplu. Practic in cazul aparitiei unei defectiuni ce nu mai permite incheierea ciclului complet de spalare, este foarte posibil ca in zona de EEPROM a uC-ului de pe placa de comanda, sa se memoreze anumite coduri de eroare, care ajuta la identificarea problemei ce a cauzat defectul. Dupa remedierea problemei (mecanice) s-ar putea sa auzim ca trebuie inlocuita placa de baza. In trecut ajutam un amic sa rescrie zona de EEPROM pentru toata gama de masini de spalat INDESIT, ca sa le repuna in functiune fara inlocuirea intregii placi de comanda. Cu timpul, s-a renuntat la folosirea EEPROM-ului extern, acesta fiind integrat in uC-ul ce ruleaza firmwarele (softul) masinii de spalat. De obicei aceste uC-uri sunt securizate, blocandu-se accesul la citire/scriere, astfel incat, nu se mai poate repara, in regim DIY , placa de comanda. O alternativa interesanta, este propusa aici.
Un amic si-a pierdut prin zapada cheia de la un Renault Espace din 1998, si desi a asteptat primavara, 🙂 nu a mai gasit-o. Cautand prin WWW o solutie sa-si porneasca masina, a ajuns la concluzia ca eu a-s putea sa il ajut, daca construim dispozitivul numit “frequency sweeper” cu care se poate “pacali” ECU-ul masinii. Acest dispozitiv se gaseste sub diferite forme constructive si la diverse preturi, fiind “compatibil” cu mai multe modele de ECU construite in jurul uC TMS374. Dispozitivul “injecteaza” un semnal cu frecventa variabila (forma si freventa se poate vedea mai jos) in uC, pacalindu-l ca s-a autentificat transponderul din cheie, sau poate nu ( oricum, expoatand o bresa in securitatea sistemului de imobilizare). Cum pentru solutia originala de la reprezentanta, nu existau fonduri, am zis sa incercam … Pentru asta a trebuit construit ” Frequency sweeper-ul” .
mult mai tarziu, aveam sa incarc si filmuletele cu testul pe masa al ECU-ului
Am fost oarecum impresionat de (presupun) rabdarea, pe care o au unii, la ridicarea unui releveu al unui aparat/echipament electronic. Fac referire direct la Dl. Emil Matei desi am mai intalnit si alte site-uri (cred 😉 ) cu asemenea documentatie. Mi-a ajuns in maini un stabilizator de tensiune ce se monteaza pe autocamioane, care au sistemul electric alimentat la 24V, el asigurand 12V pentru incarcatoare telefoane/GPS/statie CB/etc, nevoit fiind sa gasesc pinout-ul modulului. Mi-am zis ca, acum e momentul sa ridic un releveu si sa ii dau un format electronic, in ideea in care, va mai fi util cuiva vreodata. Din schema lipseste partea cu releul, care nu are vreo legatura electrica cu partea de stabilizator. L-am testat cu o sarcina formata dintr-un bec de 12v/40W, nu se incalzea rapid.
Radio casetofoanele montate pe Rover 75 sunt fabricate fie de Alpine, fie de Philips, existand o diferenta evidenta intre sunetul celor 2 modele, net superior modelului Alpine. Probabil ca sunt diferente si la tipul de difuzoare ce echipeaza masina. Codurile de securitate ale aparatelor sunt stocate in EEPROM-uri cu bus I2C; 24C02 pentru Alpine si 24C16 pentru Philips. Daca la Philips accesul la bus-ul I2C este foarte simplu, pe 2 PAD-uri accesibile sub capacul de jos al aparatului, la modelul Alpine este nevoie de demontarea completa a PCB-ului din carcasa. Am identificat pinii uC-ului (plasat sub mecanica casetofonului) care constituie bus-ul I2C dar nu am si testat comunicatia in circuit, ramane pe data viitoare 🙂 . Exista 2 versiuni de soft pentru modelele Alpine, cu locatii diferite ale codului, care e repetat de 3 ori in dump.
Unui Alcatel V575, sau Vodafone 575, abia cumparat, din graba sau din nestiinta, i-a fost “jumulit” SIM holder-ul de pe PCB, impreuna cu 3 pad-uri pe care se lipeste. Am reusit sa refolosesc acelasi SIM holder, pe care l-am lipit pe placa cu SuperAtack, reconstruind traseele cu sarma CuEm, dupa ce in prealabil am identificat alte puncte (pad-uri) intermediare de la pini SIM holder catre uC. Chiar daca nu e prea estetica, reparatia s-a incheiat cu succes.
