Dupa RCD510, era firesc sa fac si un RCD310, metoda/algoritmul de criptare a codului este identica ca la RCD310, drept urmare a fost doar un simplu exercitiu aflarea codului.
primii 2 digiti ai codului (11xx) au fost aflati direct din dump, urmatorii 2 (xx48) au necesitat 15 minute de incercari , fiind necesar sa introduc coduri de la 1100 la 1148, alternand la fiecare 2 incercari cu rescrierea EEPORM-ului, pentru a debloca error counter.
Chiar daca fabricat in Europa (made in Hungary), “se vede” ca aparatul e “gandit” in USA sau poate in Japonia, desi e posibil ca in Europa sa fie doar asamblat, mai degraba. Intodeauna mi-au placut pentru display-ul VFD, pentru calitate butoanelor/potentiometrilor, si a senzatiei de OldStyle pe care o ai cand il demontezi ca sa ajungi la EEPROM, de ex. Codul e stocat in EEPROM 24C16, in clar.
SKZAZ6
SKZAZ8
Acest “urat aparat” ce echipeaza Alfa Romeo 166 a incercat sa imi faca viata grea, 😉 cand nu a acceptat codul ICS obtinut de la dealer. Cineva il modificase in trecut, asa ca a trebuit sa construiesc un adaptor TSOP48-DIP48, ca sa ii pot reprograma la randu-mi flash-ul (29F400BB) care contine codul de securitate.
Softul aparatului e stocat in 2 memorii Flash de tipul 29F400, una incapsulata normal, iar cealalta in capsula reverse pins, lucru ce permite o conexiune paralela mai usoara din punct de vedere al realizarii PCB-ului, a celor 2 memorii. Codul de securitate ICS, e stocat in flash-ul cu pini alocati “normal”.
La testul “pe masa” aparatul accepta codul, dar nu are active multe din functiile sale, necesitand conexiunea cu alte module de pe masina.
Dupa aflarea codului la RCD510, m-am confruntat cu problema lipsei sunetului din amplificatorul audio realizat cu TDA7564B. TDA-ul contine o parte digitala care comunica prin I2C cu uC, fiindu-i controlate functiile de stand-by, mute, monitorizare protectii, etc. Initial am verificat cu VCDS daca prin “codarea” aparatului a fost dezactivata functionarea amplificatorului, cunoscandu-se faptul ca in unele masini exista sisteme de sonorizare cu boxe active/amplificatoare de putere. Intucat din “codare” nu reiesea ca ar fi dezactivat, iar osciloscopul imi arata comunicatie pe I2C, precum si prezenta semnalului audio pe intrarea amplificatorului, am concluzionat ca trebuie inlocuit. Fiind un circuit mai “special” trebuia comandat si costa cam 50E.
Am observat ca pinoutul TDA7564 e asemanator cu TDA7384 in proportie de “95%”, si cum aveam la indemana unul, m-am apucat de treaba. Singurele modificari au constat in intreruperea traseelor bus-ului I2C, adaugarea unui condensator de 100n din pinul 4 la GND si aparitia unui fir care aduce tensiune necesara pentru trecerea din/in stand-by a noului amplificator care nu beneficieaza de comanda prin I2C.
RNS MFD2-ul stocheaza codul intr-un EEPROM ce se gaseste in interiorul unui FIS, denumire ce presupun, prescurteaza cuvinte din limba germana, aparatul fiind produs de Blaupunkt, practic este un modul pe suport ceramic in tehnologie hybrida
Pentru ca e aproape imposibil a te conecta pe pinii eepromului fara a-l deteriora, iar eepromul e de tipul cu BUS I2C, este suficienta identificarea BUS-ului la care sunt conectate si alte device-uri gen controller audio, circuit de supraveghere amplificator audio, etc. Odata identificat BUS-ul I2C prin SDA si SCL, mai trebuie ca programatorul folosit sa “stie” sa initieze comunicatia cu EEPROM-ul, intrucat eepromul permite a fi alocat cu mai multe posibile adrese. In cazul MFD2 nu sunt probleme de genul asta, putatnd fi citit/scris paractic cu orice programator.
de multa vreme astept sa imi cada in maini, pentru “decodat” un RCD510
si uite ca s-a intamplat si minunea asta, mai ales ca, teoretic il am la dispozitie atat cat doresc eu, fiind al unui amic. Daca pentru marea majoritatea a aparatelor auto exista deja solutii relativ simple, modelul RCD510 se incadreaza oarecum in clasa de mijloc spre dificil. Exista cateva solutii “semicomerciale” pentru aflarea codului, alaturi de brute-force sau aflarea lui de la dealer.
Aparatul permite introducerea codului prin intermediul unui touch-screen, in timp ce counterul de erori si zona de cod (criptata) se afla intr-o memorie SPI 95128. Practic dupa 2 coduri gresite(introduse), trebuie asteptat 60 minute, pt alte 2 incercari. Exista 2000 de posibile coduri in gama 0000-1999, deci sunt necesare pana la 1000 de ore (41 zile) de asteptare pentru a-l pune in functiune fara alte metode, in caz ca se pierde codul original 🙂 .
pentru inceput am dorit sa pot programa in circuit eepromul, astfel incat sa pot reseta counterul de erori, de cate ori (dar mai ales rapid) e nevoie, pentru asta am cautat pad-urile prin intermediul carora am acces la pinii eepromului.
apoi am “reusit” sa pacalesc counterul de erori , astfel incat sa nu trebuiasca reprogramat dupa fiecare 2 incercari ale codului.
Unul din modulele electronice ce pot cauza probleme din cauza “plasarii strategice” , undeva (sub mocheta de) sub picioarele soferului, este “modulul de confort”. El se ocupa cu inchiderea centralizata (contine si receptorul de telecomanda), comanda oglinzilor electrice, a geamurilor electrice si a iluminatului din interiorul masinii. In modulul in care am intervenit a ajuns accidental otet, chiar daca PCB-ul e montat in 2 cutii de plastic, in urma producerii unui scurt circuit, s-au topit (practic) 2 pini ai conectorului. Dupa curatarea PCB-ului de urmele de oxid , am constatat ca nu e prea grav afectat si ca metalizarile dintre layere-le PCB-ului sunt in regula (in caz contrar, fiind foarte dificila reparatia). Chiar daca aveam la dispozitie un alt modul , cumparat de la dezmembrari, cu care se dorea inlocuirea celui defect, am preferat sa il repar pe cel original, si pentru ca la o prima vedere 2 relee nu erau montate de cel de-al 2-lea modul, si ar fi fost posibil ca anumite functii sa nu fie active (si totodata nu l-am putut testa din prima, pt ca si mufa din instalatia masinii, trebuia schimbata, fiind deasemeni afectata – topita-). Odata conectorul scos de pe modulul original, am aplicat putina “chirurgie plastica si reparatorie” in zona de PCB afectata. Am inlocuit si 3 relee montate in circuitele afectate de scurtcircuit. Operatia a reusit, iar modulul isi va mai continuua “viata” o vreme.
